Este incredibil cum gesturile trupului dau de gol mintea omului; îmi place să văd cum aproximativ 93% din schimbul de informaţie pe care îl avem cu ceilalţi, constă în acea comunicare aşa zisă non-verbală şi chiar dacă avem ochelari pe nas şi gesturi calculate, avem totuşi o structură sublimă care ne dă de gol orice gând ascuns şi minciună rău intenţionată, credem că făcând aceste lucruri, ceilalţi ne vor aprecia mai mult? credem că astfel căpătăm putere în faţa altora!? Credeam că, cunoaşterea e cea care oferă cea mai mare putere şi puterea mea constă în faptul că ştiu de cine să mă feresc, fără să-mi spună alţii şi ştiu în cine să am încredere..ştiu că trebuie să am încredere în mine şi în acele resursele nelimitate.
Este un amănunt, care cu un an în urmă imi era greu să-l folosesc, puterea tăcerii. Vorbind cu cineva la telefon, îi simţeam frica de a da ochii cu mine, am ştiut că s-a întâmplat ceva, aveam în cap o călătorie de nedescris, vroiam sa ignor, să nu cred acele imagini care îmi veneau în minte.Tot ce puteam face era să tac din gură şi să merg mai departe..Am acceptat situaţia şi am mers mai departe şi vedeam cum anumite gesturi umane, îmi confirmau ceea ce ştiam deja, mă amuzau de fiecare dată... :D
Întotdeauna există un reply la tot ce ni se întâmplă, rezultatul depinde de noi dacă răspundem la reply cu gânduri paşnice sau gânduri de răzbunare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu